Mana

Ciuperca manei numita si Phytophthora infestans, ataca toate organele aeriene ale plantei, tuplina cat si fructul.
Atacul se manifesta pe toate organele de la suprafata ale plantelor: frunze, tulpini, flori si fructe. Primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie, pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata, de 3-15 mm in diametru. La inceput tesuturile petelor sunt de culoare verde-galbui, cu aspect umed, apoi devin cenusii brune, fiind inconjurate de o zona ingusta decolorata. In conditii favorabile, petele se maresc, conflueaza si acopera intreaga suprafata a foliolelor. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se observa un puf fin, albicios care reprezinta fructificatiile ciupercii, conidioforii cu conidii. In cateva zile frunzele atacate se usuca si putrezesc. Foarte frecventa si pagubitoare este si forma de atac pe fructe, care sunt infectate incepand cu primele faze de dezvoltare, pana aproape de maturare. Astfel la suprafata fructelor apar pete mici, de forma neregulata, usor cufundate in pulpa, de culoare verde-maslinie, care in foarte scurta vreme devin maslinii inchis, se extind si cuprind portiuni mari (3-4 cm) din fruct. In conditii de umiditate ridicata la suprafata petelor apare, ca si pe frunze, un puf fin albicios. Fructele bolnave se desprind si cad prematur, ca urmare a putrezirii pedunculului. In cazul atacurilor intense, boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la inceput mici, ovale, cenusii brune, care apoi se extind si inconjoara tulpina pe portiuni mari, de 10-20 cm. De regula, tulpinile putrezesc si se rup sau se indoaie in caz ca sunt palisate, productia de fructe fiind astfel ratata.

Ciuperca manei numita si Phytophthora infestans, ataca toate organele aeriene ale plantei, tuplina cat si fructul.
Atacul se manifesta pe toate organele de la suprafata ale plantelor: frunze, tulpini, flori si fructe. Primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie, pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata, de 3-15 mm in diametru. La inceput tesuturile petelor sunt de culoare verde-galbui, cu aspect umed, apoi devin cenusii brune, fiind inconjurate de o zona ingusta decolorata. In conditii favorabile, petele se maresc, conflueaza si acopera intreaga suprafata a foliolelor. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se observa un puf fin, albicios care reprezinta fructificatiile ciupercii, conidioforii cu conidii. In cateva zile frunzele atacate se usuca si putrezesc. Foarte frecventa si pagubitoare este si forma de atac pe fructe, care sunt infectate incepand cu primele faze de dezvoltare, pana aproape de maturare. Astfel la suprafata fructelor apar pete mici, de forma neregulata, usor cufundate in pulpa, de culoare verde-maslinie, care in foarte scurta vreme devin maslinii inchis, se extind si cuprind portiuni mari (3-4 cm) din fruct. In conditii de umiditate ridicata la suprafata petelor apare, ca si pe frunze, un puf fin albicios. Fructele bolnave se desprind si cad prematur, ca urmare a putrezirii pedunculului. In cazul atacurilor intense, boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la inceput mici, ovale, cenusii brune, care apoi se extind si inconjoara tulpina pe portiuni mari, de 10-20 cm. De regula, tulpinile putrezesc si se rup sau se indoaie in caz ca sunt palisate, productia de fructe fiind astfel ratata.